Dinamică pe stânga, un moment de inflexiune
De când a apărut socialeast.ro, dublând astfel criticatac.ro si denumirea proiectului lor special leafteast.ro, s-au întețit înțepăturile între principalii editori ai celor două platforme online. Ba chiar se vorbește în termeni de "stânga zero", Adi Dohotaru scrie pe socialeast.ro tare apăsat. Am o senzație că uităm cât de multe ne apropie și că pe veteranii de la criticatac.ro i-a luat o ușoară durere de cap, venită de la concurența celorlalți tineri editori, uitând că multipolaritatea opiniilor îi include și pe ei.
Pe culoarul politic, aproape toți oamenii implicați în fapt pentru împrospătarea stângii sunt în mișcare. Îmi pare bine că dinamica de pe stânga nu se contractă deloc din cauză de DNA-TV, din contră, parcă vuietul TeVe al dosarelor de corupție crează, tot mai mult, o nevoie de dezbatere neinhibată între oameni care nu stau pe saci de bani și nici nu urmăresc în viață să-și vadă visul cu ochii și să contorizeze trecerea de primul milion în avere. Un tânăr europarlamentar cu viziune, Victor Negrescu, îi invită pe oamenii de stânga la lansarea Fundației Stângii Democratice, un proiect care chiar promite, pentru că este o declarație de principiu ce începe exact cu ceea ce ne doare mai mult: cu educația și cu sănătatea:
"Consideri anormal faptul că Statul nu investeşte cu prioritate în educaţie şi sănătate. Crezi că viaţa valorează mai mult decât profitul. Ţi se pare că societatea a devenit prea individualistă şi că solidaritatea socială pe care sunt clădite comunităţile trebuie să îşi regăsească drumul în societatea românească. Atunci cu siguranţă nu aprobi discursul dreptei politice din ultimii 20 de ani, care îi blamează pe cei mulţi pentru faptul că nu acceptă politica austerităţii şi că nu îşi sacrifica viaţa căutării profitului imediat.
Astăzi, câţiva oameni entuziaşti s-au hotărât să spună cu voce tare adevărurile stângii, chiar şi cu riscul de a nu face pe placul celor care în ultimii ani s-au prezentat ca fiind ideologii României moderne. Noi ne numim Fundaţia Stânga Democratică şi suntem cadre universitare, bloggeri, jurnalişti, ONGişti, oameni noi în politică sau persoane care ne dorim pur şi simplu o altfel de societate în care şi omul să conteze.
Fundaţia Stânga Democratica îşi propune în consecinţă să promoveze valorile si principiile stângii, oferind astfel o alternativă la hegemonia intelectuală a dreptei. Vrem să creăm un cadru favorabil dezbaterilor ideologice şi programatice reale, care să vizeze totodată şi politicile publice, în particular cele sociale. Există în România mai multe voci care îşi revendică apartenenţa la valorile de stânga. Fundaţia îşi propune să le aducă laolaltă. Fără să ignorăm diferenţele care ne separă, credem că există în societatea românească suficient de multe teme, la fel cum există suficiente valori care pot aduce împreună forţele de stânga: solidaritatea, echitatea, egalitatea, libertatea şi progresul fiind numai câteva dintre acestea. Susţinem că nu este nici o ruşine sa fii de stânga în România, ci dimpotrivă! Dorim astfel să contribuim la orientarea României pe un drum european jalonat de reperele dreptăţii sociale şi solidarităţii. Ne angajăm aşadar să fim parte activă în efortul de combatere a discriminărilor şi excluziunilor bazate pe venit, etnie, gen, orientare sexuală, zonă de rezidenţă, ocupaţie, dizabilitate, proprietate, religie, vârstă şamd."
Coerent și actual, discursul celui care promite să adune în jurul noii fundații de stânga probabil mulți dintre oamenii neimplicați politic până acum, este venit parcă dintr-o zonă civică. Ei bine nu, Victor Negrescu este lider PSD, nu are complexe cu asta, iar cei care se gândesc cu obstinație la nevoia de nou partid social-democrat, alternativă la PSD, să verifice mai întâi daca nu ar vrea să facă echipă cu Victor Negrescu și ceilalți ce vor fi prezenți azi la lansarea Fundației Stângii Democratice. Asta fără a exclude viabilitatea unei multiplicări politice social-democrate.
De la 550 de kilometri de capitală, sau mai bine spus de la două ore distanță rutieră de Belgrad, trei ore distanță rutieră de Budapesta, șase ore de Viena, opt ore de Graz, nouă ore de Maribor și zece ore de București, de la Timișoara, dezbaterea stângii se percepe ca fiind foarte importantă, pentru că aduce echilibru în societate. Din Timișoara, orașul romantic al Revoluției și centrul administrativ și economic al zonei motor pentru exporturile românești (vestul țării, Timișoara plus Arad, exportă de aproape șapte ori cât exportă anual Clujul), de aici se vede poate cel mai bine cât de utilă este dinamica stângii, generată în București (dar și în Cluj). Pentru că în Timișoara am avut ani de-a rândul un primar creștin-democrat ce a administrat luând măsuri centriste sau chiar de centru-stânga, însă sprijinit de toată elita financiară și culturală a neo-liberalismului și neo-conservatorismului. Pentru că în Timișoara se simte mai bine decât oriunde (îmi permit aroganța să cred așa) că orașul este izolat de restul tării și de capitală, cu un primar așa-zis liberal (și toată lumea înțelege că este mai degrabă radical izolaționist și localist), unde mitul democrației occidentaliste continuă să acopere ipocriziile de zi cu zi ale politicienilor (ce nici măcar nu înțeleg conceptele și valorile politice pe care le flutură de zor, nici măcar ale curentului pe care îl asumă sus și tare, ori, dacă le înțeleg, nu pot să iasă din falsitate).
În acest început de 2015 și în aceste zile de tensiune, e corect să spunem că mai ales la Timișoara se simțea nevoia unei noi dezbateri sociale și a unei noi deschideri valorice. Din cauza asta e de mare importanță dinamica dinspre București. Subiectiv vorbind, parcă aici, pe latura vestică a țării, unde prea mult timp am auzit vorbindu-se de ideologia dreptei și a liberalismului (redus prea superficialist la scoaterea granițelor comerciale și libertatea de mișcare), aici am avea nevoie de racordare și solidaritate atât cu capitala cât și cu ceilalți poli de exprimare, pentru ca să ne redefinim. Să nu rămânem doar bănățeni făloși. Să demonstrăm și să convingem public timișorenii despre resorturile sociale ale comunității în care trăim. Să ieșim din clișeele cu care ne bombardează zilnic băieții din funcții, cei ce visează cu ochii deschiși doar la bani, cei care se fac că joacă roluri publice și că le pasă de drepturile cetățenilor, doar ca să își vadă neabătut de visul lor de iubire față de bani.
În Timișoara consumăm zilnic tone de verzi și uscate din partea personajelor din prim plan. Știm că ei ne livrează povești de amăgire și că oamenii aceștia, de gen Dinu Păturică postmodern, cred că elitismul lor financiar înseamă adevărata putere. Genul ăsta de Dinu Păturică postmodern nu poate mai mult. El se învârte în aceleași cinci străzi din centru și din cartierul lui rezidențial de lux, are abilități de lider doar în fața celor care se gudură pe lângă el, trăiește ca pe-o a doua natură satisfacția de a transporta bani cash și îi judecă pe toți în termeni de vasali sau de dușmani. Pentru ca Timișoara să nu mai fie condusă și deformată doar de genul Dinu Păturică postmodern, pentru ca să crească și să se regăsescă, are nevoie de Fundația Stângii Democratice, de mai multe resurse critice în dialog și, mai ales, de entuziasmul tinerilor.
Excelentă această provocare, cred că un astfel de mesaj de la București poate convinge și la Timișoara:
Victor Negrescu: "Frumuseţea stângii este că fiecare dintre noi are propria sa poveste despre ce înseamnă stânga şi care l-a determinat să devină mai aplecat către valorile sociale. A mea este legată de modul în care am trăit experienţa inegalităţii şi lipsei de finanţare a serviciilor medicale din România dar şi nedreptatea şi discriminarea trăită timp de aproape 9 ani cu care noi, românii, suntem trataţi peste hotare."
Comentarii